– Pleacă, te rog! Ai fi ultima persoană care ar înțelege ce simt.
– Mereu sunt alături de tine. Acum de ce mă îndepărtezi?
– Greșești! De fiecare dată te-am primit în sufletul meu și tot de atâtea ori ți-am oferit încrederea mea. Și tu?! Știi ce ai făcut? De fiecare dată ți-ai șters pantofii cu ea. Cum poți veni la mine, spunându-mi să-ți povestesc ce mi se întâmplă? Tu chiar nu ai suflet?
El tăcuse. Atunci, fata se ridică, dar nu înainte de a încheia conversația.
– Te rog, nu mă mai căuta. Trăiește-ți viața așa cum îți place, așa cum te simți tu bine, în minciună, și lasă-mă să-mi trăiesc eu viața în adevăr. Acum, nu mai este nevoie să minți, pentru că nu mai ai pe cine.
Băiatul o privi, îndepărtându-se. Ochii lui lăcrimau…pierduse dragostea singurei fete pe care o voia alături de el.
MORALA: Iubește, nu minți!
No comments:
Post a Comment